Alina Burlacu este inginer de drumuri si lucreaza in domeniul sigurantei rutiere de mai bine de 13 ani. Este Specialist senior in transporturi la Banca Mondiala si conduce un program de imbunatatire a sigurantei rutiere in 15 tari, in special prin imbunatatirea infrastructurii rutiere si a datelor despre accidente.
1. Va rugam sa ne spuneti cateva cuvinte despre experienta dumneavoastra profesionala si proiectele pe care le derulati in acest moment?
Sunt inginer de drumuri, desi dintotdeauna pasionata de psihologie si sociologie. Am avut ocazia ca in anul trei de facultate Consiliul European de Siguranta in Transporturi sa lanseze un concurs pentru identificarea punctelor negre din trafic. Am fost imediat fascinata de subiect, am aplicat pentru o bursa si in 2008 am participat la cursul Drumuri de Respectat (Roads 2 Respect) din Brussels. Asa a inceput pentru mine pasiunea pentru siguranta circulatiei, care m-a determinat sa imi fac doctoratul pe tema „Influenta elementelor drumului asupra sigurantei circulatiei rutiere”, obtinand si o bursa la Universitatea din Stuttgart, Germania, in 2013. Inca din timpul facultatii am lucrat in proiectarea drumurilor, am acumulat experienta, si treptat am reusit sa contribui la elaborarea de manuale si documentatii pentru siguranta infrastructurii rutiere, am predat la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Facultatea de Cai Ferate Drumuri si Poduri, iar in 2016 am facut parte din Guvernul Tehnocrat, ca si consilier personal al Prim-Ministrului, unde am condus echipe inter-ministeriale pentru actualizarea si aprobarea Strategiei si Planului de Actiuni pentru Siguranta Rutiera 2016-2020, cat si a Legii 265/2008 privind auditul de siguranta rutiera. Incepand cu martie 2017, am fost selectata pentru un post in Singapore ca specialist in transporturi in cadrul Bancii Mondiale, echipa Global Road Safety Facility, unde am coordonat activitati in siguranta rutiera in regiunea Asia de Est si Pacific, iar din august 2020 am fost promovata ca specialist senior in transporturi si manager al programului de siguranta rutiera finantat de Bloomberg Philanthropies. Acest program se desfasoara in 15 tari, Banca Mondiala fiind unul dintre cei zece partneri. Rolul meu este sa identific si sa implementez actiuni cu un potential mare de a salva vieti prin imbunatatirea infrastructurii rutiere, imbunatatirea perceptiei si a cunostintelor generale despre siguranta rutiera, in special rolul vitezei si al infrastructurii de drum, dar si imbunatatirea colectarii si utilizarii datele despre evenimente rutiere. Cateva locatii unde am lucrat la implementarea unor astfel de proiecte sunt Shanghai (China), Ho Chi Minh (Vietnam), Filipine, iar un proiect foarte interesant pe care l-am initiat in martie 2019 este pentru dezvoltarea unui Observator de Siguranta Rutiera pentru Asia-Pacific.
2. Coordonati programe de siguranta rutiera in 15 tari. Care sunt elementele comune in ceea ce priveste problemele generatoare de accidente in toate acestea?
Drumurile sunt responsabile pentru 97% din decesele in transporturi. Ati pus foarte bine accentul pe elementele comune in ceea ce priveste problemele generatoare de evenimente rutiere. Din experienta mea, factorul principal il reprezinta cunostintele reduse despre siguranta circulatiei rutiere. Dupa cum ati observat, evit sa folosesc termenul de „accident”, pentru ca tocmai aici este problema: lumea considera ca este „doar un accident” ca doua autoturisme sa se loveasca, sau ca un pieton sau biciclist sa fie lovit de un autovehicul, sau atunci cand un conducator auto pierde controlul volanului si se izbeste mortal de un copac de pe marginea drumului. Dar, cum putem numi accident ceva ce stim ca se va intampla? Faptul ca avem treceri pentru pietoni semnalizate necorespunzator nu ar trebui sa duca la intrebarea „oare va avea loc vreun eveniment rutier aici?”, ci „cand va avea loc un eveniment rutier aici?”. La nivel global exista mii de studii cu solutii demonstrate pentru salvarea vietilor in urma evenimentelor rutiere. Nu trebuie decat sa le punem si noi in aplicare. De exemplu, Helsinki si Oslo au inregistrat zero decese pe drumurile lor in 2019. Daca ei pot, inseamna ca oricine poate. Doar prin colaborare, intelegere si deschidere putem rezolva aceasta pandemie invizibila care a ucis peste 60 milioane de oameni in ultimii 150 de ani, plus alte sute de milioane de raniti.
3. Care este specificul Romaniei? Care sunt motivele pentru care, de atata timp, ocupam un rusinos loc fruntas in ceea ce priveste numarul accidentelor rutiere? Unii dau vina pe infrastructura, altii pe lipsa de educatie si disciplina a soferilor, iar altii pe lipsa de aplicare a santiunilor.
Este dureros sa vad statisticile din UE si sa observ ca in Romania 5 oameni mor zilnic in evenimente rutiere. Practic, este ca si cum in fiecare luna un avion cu peste 150 de pasageri romani se prabuseste, ceea ce este tragic. Parerea mea este ca tocmai aruncatul vinei de la o institutie la alta, inclusiv pe soferi, este o mare problema – siguranta rutiera nu este responsabilitata unei singure institutii, ci a tuturor celor care folosesc drumul, fie ca pieton, biciclist, motociclist, conducator auto, utilizator de transport in comun, etc. Cu siguranta, un rol extrem de important il reprezinta leadership-ul si recunoasterea problemei din partea politicienilor, fara de care, din pacate, nu se poate crea un Sistem Sigur de transport. Ca sa intelegeti mai bine la ce ma refer, va recomand sa urmariti acest clip realizat de Agentia de Transporturi din Noua Zeelanda, unde se pune accentul pe faptul ca oamenii sunt supusi greselilor si sunt fragili, dar aceste slabiciuni nu ar trebui sa ii ucida cand folosesc drumul, diferenta dintre viata si moarte fiind dictata de viteza adoptata de conducatorul auto, cat si gradul de siguranta al autovehicului si al infrastructurii drumului.
4. Care este strategia la nivelul Bancii Mondiale in ceea ce priveste programele de siguranta rutiera si cum influenteaza acestea si Romania?
Banca Mondiala este prima Institutie Financiara Internationala care a creat prin standardul intern obligativitatea de a considera siguranta circulatiei atunci cand se finanteaza un drum, achizitionarea de vehicule, dar si alte investitii care presupun modificari ale traficului rutier cu impact asupra participantilor la trafic. Avem chiar si o Nota de Bune Practici pentru Siguranta Rutiera, care ajuta managerii de proiect sa evalueze riscurile si sa planifice activitati cu impact pozitiv pentru prevenirea producerii evenimentelor rutiere grave. Orice investitii ale Bancii Mondiale in Romania urmeaza acest standard, ba mai mult, alte Institutii similare au preluat acest demers.
5. Aveti o cariera intr-un domeniu gandit adesea ca apartinand barbatilor. Ati simtit vreodata ca sunteti discriminata in mediul profesional din acest motiv?
As minti daca as spune ca nu am fost niciodata discriminata pentru ca sunt femeie inginer. Din pacate, mediul din Romania face ca aceste discriminari sa fie normale, ba chiar sa fii considerata sensibila daca nu tolerezi glumele misogine ale colegilor. Mie mi-au trebuit cativa ani intr-o organizatie internationala ca sa inteleg cum ar trebui sa fie un comportament colegial civilizat si nemisogin. Banca Mondiala are reguli foarte stricte in privinta discriminarii, inclusiv prin cursuri obligatorii pe aceasta tema, dat fiind ca sunt peste 15.000 de angajati din toate colturile lumii lucrand in tarile in curs de dezvoltare. Dar, nu pot decat sa spun ca ingineria nu este un domeniu ce apartine barbatilor, ci apartine celor pasionati si cu inclinatii tehnice, indiferent de genul sexual. Si sunt mandra ca sunt inginer.
6. Sunteti si sofer? Daca da, ce categorii aveti si ce experienta?
Cu siguranta – categoria B, de la 18 ani! Imi place foarte mult sa conduc si sunt mandra ca nu am luat niciodata nici macar o amenda.
7. Cat de des luati contact cu stereotipuri privind femeile la volan? Ce sfaturi aveti pentru soferitele care se confrunta cu astfel de probleme?
In Romania, mai des decat mi-as fi dorit. Dar, daca ne uitam la statistici, doar 1 din 4 decese din evenimente rutiere sunt femei, iar acestea au loc in majoritatea cazurilor ca pasagere auto cu conducator auto barbat. De fapt, seful meu, Dr. Soames Job, chiar a afirmat la un moment dat ca drumurile ar fi mult mai sigure daca am avea mai multe soferite la volan. Asa ca sfatul meu este „Ladies, keep calm and drive safely as usual”.
8. Care credeti ca este sursa acestor stereotipuri si ce putem face pentru a le combate?
Este o intrebare dificila, careia incerc sa ii gasesc raspuns de foarte mult timp. Adevarul este ca femeile au un stil diferit de a conduce, cat si abilitati diferite fata de barbati, iar asta o spun studiile in domeniu, nu este o parere personala. Femeile sunt mai precaute si calme la volan, tind sa respect legea mai mult decat barbatii, care la randul lor stapanesc cu maiestrie tehnicile sofatului, insa dau mult mai des dovada de agresivitate in timpul condusului. Cumva, din cele mai vechi timpuri in societatea romaneasca (si nu numai) s-a considerat ca barbatul, capul familiei, este cel care trebuie sa conduca si autovehiculul. Problema nu este ca femeile nu au aptitudini bune pentru sofat, ci de cele mai multe ori sunt intimidate sau facute sa creada ca nu sunt suficient de bune pentru asta. Dar, studiile in domeniu spun exact opusul, iar acestea ar trebuie sa fie mai mult decat suficiente pentru combaterea stereotipurilor.
Anul acesta, în cadrul campaniei ”Cu stil, în trafic”, aducem în faţa voastră prezenţe feminine din lumea auto-moto care dovedesc faptul că abilităţile de şofer sau pasiunea pentru acest domeniu nu au nicio legătură cu masculinitatea sau feminitatea.
