Diana DUICU este Director Automotive & Logistics la AON Romania si sofer in toata puterea cuvantului de 12 ani. Este constienta de stereotipurile referitoare la femei in trafic, dar crede ca pot fi depasite. Armele ei principale? Calmul si seninatatea la volan.
1. De cati ani sunteti sofer?
Am luat permisul de conducere in 2005, dar in primii ani am condus ocazional, asa ca pot spune ca sofer sunt de vreo 12 ani.
2. Cati km estimati ca ati parcurs pana acum? Care a fost cea mai lunga calatorie auto pe care ati parcurs-o?
Probabil putini comparativ cu alti conducatori auto cu aceeasi vechime, dar estimez vreo 100.000 de kilometri. Presupunand ca a doua intrebare face referire la perioada in care am condus eu, este o excursie in Turcia, drum pe care l-am impartit in doi.
3. Care sunt principalele provocari ale unui sofer, in general? Considerati ca ati avut parte de provocari suplimentare pentru ca sunteti femeie si, daca da, care au fost acestea?
Depinde de moment: daca ti se aprind beculetele in bord, cu siguranta provocarea e masina, daca e o zi ploioasa si aproape cu totii uitam cum sa circulam, atunci vremea si traficul, in cazul in care esti pur si simplu intr-o zi mai putin buna, e o provocare sa ramai calm, sa iti pastrezi dispozitia si sa nu te enervezi ca cel din fata ta a uitat de semnalizare.
4. Ati simtit vreodata o reticenta din partea familiei/prietenilor/colegilor barbati fata de faptul ca sunteti sofer? Ati simtit ca ezita sa mearga cu dumneavoastra?
O, daaaa…si asta pentru ca o buna perioada de timp celor din dreapta li sa parea ca merg foarte aproape de celelalte masini. La un moment dat am ajuns sa si glumesc pe tema asta spunandu-le ca daca vad vreodata ca oglinda isi modifica pozitia, pur si simplu sa deschida geamul si sa o repozitioneze. Nu o pot numi chiar reticenta sau ezitare: doar nevoia lor de a ma atentiona de cele mentionate mai sus.
5. Credeti ca sunt anumite calitati ce recomanda o femeie pentru calitatea de sofer?
Poate fi calmul/ rabdarea, poate fi pasiunea in unele cazuri, de ce nu chiar un talent innascut, insa eu cred ca atentia distributiva ne ajuta sau ne recomanda, daca vreti sa ii spunem asa. Probabil ca multi dintre cititori vor zambi, gandindu-se ca au vazut de multe ori femei in trafic care isi retuseaza sau finalizeaza make-up-ul. Evident putem merge si in zona aceea, insa femeile se pot concentra si la sofat, si la retusat rujul, si la ascultat copilul pentru ora de romana la care are o lucrare, si sa ajungem la timp la gardinita, si sa cantam impreuna cu cel mic un cantecel pe care e posibil sa nu ni-l mai amintim din copilarie.
6. Cat de des va confruntati cu stereotipuri privind femeile la volan? Ce sfaturi aveti pentru soferitele care se confrunta, la randul lor, cu astfel de stereotipuri?
Inca mai exista? Recunosc faptul ca sunt unul dintre acei conducatori auto care asculta muzica la un nivel mai ridicat in masina, asadar ignor usor nemultumirile celorlalti paticipanti la trafic din jur. Pe de alta parte, recunosc usor si imi cer scuze in cazul in care am gresit.
7. Care credeti ca este sursa acestor stereotipuri si ce putem face pentru a le combate?
Noi, oamenii cu totii. Sa va exemplific putin: pana acum ceva timp, pentru un barbat, o masina insemna cai putere, model, brand. Pentru multe dintre femei, o masina inseamna culoare rosie si confort, sa fie mica sa o poata parca usor, oriunde. Cu siguranta educatia si puterea exemplului pot combate aceste stereopturi. Pare dificil, pare greu, dar nu imposibil. Un copil care aude in masina o denigrare pe care parintele o face la adresa celuilalt participant la trafic o data, de doua ori, de trei ori… va ajunge sa procedeze la fel, pentru ca, sa fim seriosi, nu merge cu: “tu sa nu faci asta” sau “pune mainile la urechi ca spun ceva urat”.
8. Daca aveti o intamplare amuzanta din trafic, va rugam sa ne-o povestiti pe scurt.
S-a intamplat pe la inceputurile mele de conducator auto cu o Mazda noua, noua si frumoasa (neagra, ca sa nu ma incadrez la stereotipuri) pe care la prima mea parcare laterala am “fixat-o” direct in gard. Evident ca a ramas acolo pana a ajuns acasa sotul sa incerce sa limiteze cumva daunele.
