Agresivitatea la volan sau fenomenul „Road rage”

By admin Riscuri Comentariile sunt închise

Ce este şi cum se manifestă?

În trafic, agresivitatea se manifestă, în general, prin două fenomene: condusul agresiv, care implică manevre agresive ce pot pune în pericol viaţa şoferului sau a altor participanţi la trafic (depăşirea vitezei, nepăstrarea distanţei corespunzătoare, schimbarea rapidă, forţată şi excesivă a benzilor etc.), precum şi fenomenele numite „road rage” – episoade de nervozitate ale şoferilor manifestate prin gesturi obscene şi limbaj obscen sau chiar momente de violenţă fizică faţă de alţi participanţi la trafic.

Fenomenul „road rade” este un nume generic pentru comportamentul agresiv sau stările de nervozitate ale şoferilor. Agresivitatea la volan se manifestă prin gesturi şi cuvinte obscene, insulte verbale, ameninţări sau un stil agresiv de a conduce, toate vizând fie alţi şoferi, fie alţi participanţi la trafic (pietoni, biciclişti, motociclişti, trotinetişti etc.).

Ce factori „declanşează” agresivitatea şoferilor?

Anumiţi factori contribuie adesea la apariţia incidentelor care implică „road rage” sau agresivitate la volan:

Întârzierile din trafic – aglomeraţia, semafoarele, căutarea unui loc de parcare sau aşteptarea pasagerilor reprezintă factori care pot creşte furia şoferilor, la fel ca întârzierile la o întâlnire sau la o programare
Anonimitatea – dacă şoferii simt că nu o să îi mai vadă pe ceilalţi şoferi din trafic, s-ar putea simţi mai confortabil să se comporte agresiv sau riscant
Percepţia că sunt mai presus decât alţii sau decât legea – unii şoferi consideră că legea nu li se aplică lor
Comportament învăţat sau dezvoltat de–a lungul timpului – unii şoferi s-au învăţat să se comporte agresiv

Surse: AAA, NHTSA, geico.com

Alţi factori psihologici care determină agresivitatea la volan includ şi:

Oamenii sunt fiinţe teritoriale, iar maşina proprie reprezintă o parte a acestui teritoriu, notează AAA.
Oamenii reacţionează mai puternic faţă de situaţiile negative comparativ cu situaţiile pozitive, arată cercetătorii de la Universitatea din Chicago. Să consideri că cineva ţi-a făcut un rău în trafic poate genera o reacţie mai puternică, din punct de vedere emoţional, decât dacă cineva şi-a manifestat generozitatea faţă de tine.
O parte din incidentele care implică agresivitatea la volan pot fi cauzate şi de „tulburarea explozivă intermitentă”. Criteriile de diagnostic pentru tulburarea explozivă intermitentă au în centrul atenţiei episoade de agresivitate care rezultă în răul altora şi care nu pot fi explicate mai bine de o tulburare mintală. În general, această tulburare determină reacţii cu mult exagerate peste evenimentele sociale care au declanșat aceste stări.

Surse: livescience.com, romedic.ro

Tu eşti agresiv la volan?

Mulţi dintre noi putem să fim agresivi la volan, fără să ne dăm seama de acest lucru. Pune-ţi următoarele întrebări:

Conduci în mod regulat peste limita de viteză sau forţezi de fiecare dată trecerea înainte de lumina roşie a semaforului pentru că te grăbeşti?
Mergi prea aproape de maşina din faţă sau dai flash-uri şoferului din faţă pentru că merge prea încet, în estimarea ta?
Claxonezi des?
Foloseşti gesturi obscene sau comunici în mod agresiv cu alţi şoferi?

Dacă ai răspuns da la una sau mai multe dintre aceste întrebări, există posibilitatea să fii un şofer predispus agresivităţii la volan.

Sursa: safemotorist.com

Poţi „cauza” agresivitatea altor şoferi?

Chiar dacă tu nu eşti o persoană agresivă la volan, poţi fi cauza furiei altor şoferi. Pune-ţi următoarele întrebări:

Foloseşti frecvent telefonul când eşti la volan? Sau conduci des în timp ce eşti distras de altceva?
Schimbi benzile sau întorci fără să semnalizezi?
Nu îţi verifici unghiul mort înainte de a schimba banda ca să fii sigur că nu tai calea altor şoferi?

Dacă ai răspuns afirmativ la una sau mai multe dintre aceste întrebări, s-ar putea să fii o persoană care generează atitudini agresive din partea altor şoferi.

Sursa: safemotorist.com

Statistici: Ce ştim despre agresivitatea la volan la nivel global (fenomenul „road rage”)

Conform unui studiu realizat de AAA Foundation for Traffic Safety, în Statele Unite există, în medie, peste 1.200 de incidente raportate anual care au fost generate de agresivitate la volan. Numărul acestora a crescut de-a lungul celor 6 ani în care s-a desfăşurat studiul.

Sursa: AAA

Factorii care „generează” comportamente agresive, citate adesea de şoferi, sunt: traficul aglomerat (mulţi şoferi răspund traficului aglomerat prin accelerare excesivă şi viteză excesivă, schimbarea haotică a benzilor sau prin agresivitate faţă de alţi şoferi, despre care consideră că îi „încurcă”), riscul de a întârzia (la muncă, la şcoală, la întâlniri sau programări). De asemenea, „anonimitatea” generată de ideea de a fi în maşină îi poate determina pe şoferi să se simtă mai puţin constrânşi de normele sociale.

Sursa: NHTSA

94% din toate accidentele din trafic sunt cauzate de erori ale şoferilor. Dintre aceste accidente, până la 33% ar putea fi atribuite comportamentelor asociate fenomenului „road rage”, precum manevre ilegale sau periculoase sau aprecierea eronată a intenţiilor altui şofer.

Sursa: National Highway Traffic Safety Administration (NHTSA)

Conform psihologilor, persoanele agresive la volan nu îi percep pe ceilalţi participanţi la trafic drept indivizi. Un astfel de comportament încurajează fenomenul „road rage” şi severitatea acestuia, deoarece oamenii sunt mai atenţi atunci când acţiunile lor vizează alţi oameni, dar nu când acţiunile vizează „obiecte” sau „alte entităţi”.

Sursa: WebMD

Şoferii care manifestă un nivel mare de agresivitate la volan au fost implicaţi în de două ori mai multe accidente în simulările de condus. De asemenea, raportează mai multe evitări „la mustaţă” ale incidentelor din trafic şi primesc mai multe amenzi pentru depăşirea vitezei.

Sursa: American Pychological Association

O treime dintre şoferii europeni recunosc că, dacă şoferul din faţă îi enevează, conduc în mod deliberat prea aproape de el.

Sursa: sondaj realizat de Vinci Motorway Foundation

În SUA, incidentele de tip „road rage” identificate de autorităţi au crescut cu 500% în 10 ani (în perioada 2006 – 2015) şi continuă să crească.

Sursa: studiu NHTSA

Fenomenul agresivităţii este în creştere comparativ cu acum 5-10 ani, din cauza timpului mai lung petrecut în trafic. De asemenea, fenomenul este accentuat de caniculă şi vremea călduroasă de afară.

Sursa: Mark Wilson, profesor de psihologie la Universitatea Victoria din Wellington, newshub.co.nz

Episoadele de agresivitate în trafic sunt „contagioase”. Un şofer care conduce agresiv îi poate determina şi pe alţii să o facă.

Sursa: campanie ONU

Condusul se regăsește în top 10 activităţi pe care nu trebuie să le faci atunci când eşti nervos, arată un articol Time, care citează mai multe studii. Şoferii nervoşi sunt implicaţi în mai multe accidente, conform cercetătorilor, iar furia creează o stare de atac. Mai mult, furia creează o „viziune tunel” – şoferii nervoşi se uită doar înainte şi pot să nu vadă un pieton sau o altă maşină aflată în lateral.

Sursa: time.com

Instructorii auto şi studenţii lor sunt unele din principalele ţinte ale şoferilor agresivi în trafic. Conform unui studiu realizat în Marea Britanie, în 2019, 77% dintre instructorii auto se confruntă în mod repetat cu şoferi agresivi în trafic, iar 8% dintre cei care învăţau să conducă au renunţat din cauza agresivităţii din trafic cu care s-au confruntat.

Sursa: studiu realizat de asigurătorul britanic Young Marmalade

Agresivitatea la volan în România

Statistici

La nivelul Direcției Rutiere din cadrul Poliției Române, nu există o centralizare a accidentelor cauzate de conducerea agresivă a autovehiculelor pe drumurile publice.

Cu toate acestea, anumiţi factori consideraţi drept indicatori ai unui stil agresiv pot oferi o imagine asupra fenomenului. De exemplu, în anul 2019, la nivel național, pe fondul vitezei excesive (neregulamentară sau neadaptată la condițiile de drum), au fost înregistrate 1.485 de accidente rutiere grave, în urma cărora 356 de persoane au decedat și 1.586 au fost rănite grav.

Legislaţie

Din punct de vedere al agresivității în conducere, în momentul de față nu există temeiul legal pentru aplicarea sancțiunilor conducătorilor de autovehicule, dar s-au întreprins demersuri pentru modificarea legislației, în sensul sancționării unor astfel de fapte.

În privința comportamentului agresiv al participanților la trafic, menționăm că săvârșirea de către conducătorii de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participanților la trafic sunt sancționate prin art. 102 alin. (1) pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care un participant la trafic are cunoștință despre vreo situație considerată urgență ori este implicat într-un astfel de eveniment, poate apela numărul unic pentru apeluri de urgență 112*, ocazie cu care operatorul va prelua sesizarea şi, după caz, o va transmite structurilor specializate de intervenție sau va proceda la alertarea directă a echipajelor de intervenție în vederea asigurării unei reacții imediate, uniforme şi unitare pentru soluționarea urgenței.

* Numărul unic pentru apelurile de urgenţă se apelează atunci când este necesară intervenţia agenţiilor specializate de intervenţie, pentru asigurarea asistenţei imediate în situaţii în care este periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.

Studiu realizat de Poliţia Română

În 2018, Poliţia Română a publicat rezultatele studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate în cele patru sondaje de opinie care au avut aceeași temă de cercetare, realizate în perioada 2008 – 2018. Una dintre temele studiului a vizat şi agresivitatea la volan.

Astfel, una dintre principalele observații privind agresiunile în trafic este aceea că șoferii români declară că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre șoferii chestionați (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, și comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către șoferi, urmat de gesturi amenințătoare sau obscene – 47% și de agresiuni verbale – 40%.

Bărbații, tinerii cu vârste până în 25 de ani și conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.000 cm3 sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalți participanți la trafic.

Analiza comparativă realizată pe perioada ultimilor 10 ani demonstrează, totuși, o scădere ușoară a comportamentelor agresive în trafic, atât din perspectiva victimelor, cât și a agresorilor.

La chestionarul din 2018, au răspuns 1.259 de conducători auto activi (care, în ultimele 6 luni, anterioare aplicării instrumentului de cercetare, au condus un autovehicul), prin intermediul anchetei sociologice telefonice cantitative (CATI).

Sursa: Poliţia Română, studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic”

Definirea agresivităţii la volan într-un proiect de lege din 2016

În 2016, o propunere de proiect legislativ prin care se urmărea sancţionarea agresivităţii la volan a fost depusă la Parlament pentru dezbatere.

Potrivit propunerii legislative, comportamentul agresiv a fost descris ca fiind „efectuarea în mod voluntar a unor acțiuni sau manevre excesive, prevăzute în prezenta lege, în timpul conducerii, de către un conducător de vehicul, neconforme cu regulile de circulație sau de conducere preventivă, prin care acesta stânjenește sau îi obligă pe ceilalți participanți la circulație să ia măsuri suplimentare pentru a preveni producerea unui accident sau a nu periclita siguranța circulației.”

În total, în proiect au fost incluse o serie de 14 manevre interzise, care sunt considerate comportament agresiv în trafic:

deplasarea succesivă, neregulamentară, de pe o bandă de circulație, pe alta sau de pe un rând, pe altul, alternând din stânga, în dreapta, în scopul depășirii unui șir de vehicule care circulă în același sens;
efectuarea manevrei de întoarcere a vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
pornirea de pe loc cu schimbarea succesivă și rapidă a treptelor de viteză, în mers, care determină patinarea excesivă în gol a roților motoare;
circulația cu viteză la o distanță foarte redusă față de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât și pe lateral, în scopul vădit agresării sau intimidării acestuia;
folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase pentru obligarea nejustificată a conducătorului vehiculului care circulă regulamentar în fața sa de a elibera banda de circulație;
conducerea unui moped sau a unei motociclete având în contact cu drumul numai una dintre roți;
circulația pe altă bandă decât prima bandă, pe drumul public cu mai mult de o bandă de circulație pe sens, cu viteză redusă nejustificat, de către conducătorul unui vehicul, împiedicând circulația regulamentară a vehiculelor care se deplasează în urma sa;
frânarea bruscă a vehiculului la revenirea în bandă, imediat după depășirea unui vehicul de natură a-l determina pe conducătorul acestuia să schimbe brusc direcția de mers sau să frâneze excesiv pentru a evita impactul;
efectuarea manevrei de mers înapoi cu spatele cu vehiculul în scopul agresării sau intimidării celorlalți participanți la circulație care se află în spatele său;
depășirea neregulamentară a unei coloane oprite, formată din vehicule obligate să oprească la pătrunderea într-o intersecție, la trecerea la nivel cu calea ferată sau în alt caz de forță majoră, în scopul de a plasa vehiculul în partea din față a coloanei;
circulația cu autovehiculul pe trotuar, în lungul acestuia;
realizarea intenționată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
oprirea neregulamentară a vehiculului pe prima bandă, blocând deplasarea vehiculelor aflate în spate, care au dreptul de a vira la dreapta la culoarea roșie a luminii semaforului;
conducerea unui vehicul care poluează fonic, peste norma stabilită de reglementările în vigoare, din cauza eliminării amortizoarelor fonice din toba de eșapament sau a utilizării unor astfel de amortizoare neomologate.

Şoferii români şi agresivitatea la volan

Agresivitatea la volan creşte semnificativ riscul producerii de accidente rutiere, alături de factori precum oboseală, neatenţie, alcool sau lipsă de experienţă.